sa socializez....sau nu

... pentru o minte ascutita traspare din titlu "abilitatea" mea referitoare la socializare ...
... cu ceva ani in urma am intrevazut o atmosfera care mi se parea un fel de varf ... . Au trecut anii si a ramas o culme . Stateam in cate un bar si n-aveam nevoie de nimic ( chiar s-ar putea specula , daca ar fi cineva cu inclinatii catre ezoterism ar putea spune,la bascalie, ca ma integram)in fine , era un moment de detasare, dar si de integrare in mijlocul farfuriilor de lut , in lumina care palpaia , in vreo srafulgerare a vreunui comesean. Atunci ...nu iti mai auzeai decat ritmul propriei suflari... ziceai ca te poti intelege cu cineva , gaseai o oarece posibilitate de a intrezari printre pahare clipocitul altor comeseni. Sa zicem ca puteai spera la o schimbare spontana de perceptie. Atat , asta -i tot.